În vara anului 2002 am efectuat împreună cu soţia mea o excursie de două săptămâni în R.P. Chineză. Una din primele noastre deplasări a fost în “Oraşul interzis” din centrul Capitalei, aceasta durând “o zi-lumină” de la deschiderea până la închiderea programului de vizitare a obiectivului emblematic al Beijingului.
Acolo fusese palatul imperial chinez de la Dinastia Ming până la sfârşitul Dinastiei Qing (1420-1920). Complexul sub forma unui dreptunghi cu laturile de 961 de metri este format din 980 de clădiri cu 8.886 de grupuri de camere dispuse pe o suprafaţă de 72 de hectare. Construirea sa, la care au participat peste un milion de lucrători, a durat 14 ani. Materialele utilizate au fost: buşteni de lemn preţios adus din junglele aflate în Sud-Vestul Chinei; blocuri imense de marmură extrase din carierele de lângă Beijing; mii de cărămizi de aur şi cărămizi speciale arse în cuptoarele de la Suzhou. Casa Imperială a avut nu mai puţin…
