Furia mulțimilor poate mătura toată scena politică românească, de la dreapta la stânga și de sus până jos. De la PNL la PSD, de la Cotroceni și până la consiliile județene și primării. Nimeni nu mai este în siguranță, linia roșie a răbdării populare a fost atinsă. Stând de vorbă cu participanții la manifestațiile de vinerea și duminica trecută, redactorii noștri au remarcat starea accentuată de revoltă a oamenilor, precum și dorința acestora pentru schimbarea clasei politice. O schimbare ce nu se dorește și nu poate fi făcută cu jumătăți de măsură, e clar.
Asta au înțeles și actualii guvernanți, dar din nefericire se dovedește că nu pot renunța cu ușurință la beneficiile Puterii. Ca să nu scriu… deloc! Și, atunci, din nărav au trecut la scenarii, care mai de care mai fanteziste. Unul dintre acestea, discutate zilele trecute, prevede convingerea sasului de a părăsi fotoliul de la Cotroceni. Klaus Iohannis a devenit fără doar și poate imaginea exponențială a nesimțirii și aroganței guvernanților. Prin urmare, strategii coaliției „pro-europene” s-au gândit că plecarea acestuia de la Președinție ar mai dezamorsa situația tot mai tensionată, dându-le răgaz acestora să-și aranjeze „ploile”. Personal cred că, în ciuda faptului că au adoptat poziția omului mirat de ce vede în jurul său, cei de la Putere preferă strategia „struțului”, mergând pe principiul câinii latră, caravana trece.
Este și motivul deciziei de a-l obliga pe Klaus (oare prin amenințarea anumitor dosare în care regăsim, cu bold, „suspectul, învinuitul… Iohannis Werner Klaus”, cu șanse mari de transformare în „inculpatul”) să-și dea demisia, urmând ca PNL să aibă interimatul prezidențial, iar PSD să rămână la conducerea Executivului. Poate așa înțeleg și cârcotașii de ce PNL și PSD au negociat și împărțit anumite posturi în Parlamentul și Guvernul României. Socoteala de acasă…
Desigur, nu este prima dată când cei de la guvernare se fac că nu văd nemulțumirile românilor. Doar că de această dată nu mai merge cu petice, riscul unei revolte populare crescând de la o zi la alta. Cel mai bun barometru, în opinia mea, este chiar creșterea constantă în opțiunile electoratului a Domnului Călin Georgescu. Nu pentru că lumea l-ar adora, ci pentru că acesta a avut inteligența de a se afișa ca fiind exact opusul actualei clase politice, un om anti-sistem. Fin intelectual, pregătit de specialiști în psihologia și controlul maselor, gurile rele susțin că de un anumit centru de putere din și în străinătate, „Călin file din poveste” a venit cu mesajul pe care românii îl așteptau de mult. Mister Georgescu spune exact ce vor oamenii să audă, zice „de suflet”, cu menirea ca fiecare să se regăsească în acele mesaje. De aici și pericolul ce vine, acela al așteptărilor prea mari.
Dacă tot am adus vorba despre pericole, semnalez și postura în care se află partidul lui George Simion și Claudiu Târziu. AUR este considerat, pe bună dreptate, exponentul Opoziției și portavoce a nemulțumirilor populare. Dar și așteptările sunt pe măsură. Orice derapaj al „auriștilor” va fi dur sancționat de electorat. Simion a văzut deja cartonașul galben, ce-i drept cu ajutorul guvernanților (cei care cu o mână au dat și cu două au luat – înțelege fiecare ce vrea), o să revin puțin pe această temă, mulți români întrebându-se cum pot avea încredere într-o persoană ce toată ziua stă pe rețelele sociale, ca „hashtagiștii” useriști, în loc să găsească soluții pentru a combate acțiunile antipopulare ale Guvernului. Greu, zic eu, nefiind la conducerea Executivului sau Legislativului. Totuși, AUR are credit și poate emite oricând pretenții la guvernare. Dacă vor fi lăsați și vor ajunge acolo, fără să se lase corupți de puterea guvernării, măsurile de redresare economică și nu numai vor fi esențiale pentru supraviețuirea acestui partid. Nu poți emite pretenții la fiecare ciclu electoral doar organizând mitinguri, subiect la care Simion se pricepe de minune, fiind recunoscut ca protestatar de serviciu. Oamenii vor liniște socială și prosperitate economică. Altfel, furia celor dezamăgiți va arunca AUR-ul la coșul de gunoi al istoriei. Luați-o ca pe o predicție!
Să revin pe tema „ajutorului” dat de guvernanți lui Simion la alegerile prezidențiale de la finele lui noiembrie 2024. Atunci, spre mirarea generală și în ciuda zvonurilor (oare nefondate?) cum că PSD a dat nu puține voturi reprezentantului „auriștilor”, candidatul AUR n-a atins scorul partidului, ratând turul doi (anulat ulterior abuziv de CCR). Concret, George Simion s-a clasat al patrulea, dar important este că nu a câştigat voturile în niciun judeţ, iar singurele judeţe în care a fost pe locul al doilea sunt Arad şi Gorj. La Galaţi, unde a ajutat sinistraţii în urma inundaţiilor, a obţinut locul al treilea (16.07%), după Marcel Ciolacu şi Călin Georgescu! Simion a fost pe locul al treilea şi în Diaspora, cu 12.09% din voturi. Să fie aceasta realitatea?
Ei bine, așa cum spunea Stalin, nu contează cine votează, doar cei care numără voturile. Și cum centralizarea acestora o face un soft, manipularea rezultatelor nu este imposibilă. Cea mai bună caracterizare a celor susținute de mine, sincer, o face Domnul Radu Caranfil, a cărui opinie a apărut în publicația „Puterea” (pe larg aici): „O altă metodă de fraudă, mai subtilă dar la fel de eficientă, este dispariția voturilor exprimate. Există numeroase relatări despre persoane care au votat pentru un anumit partid, dar în rezultatele finale nu apare niciun vot înregistrat pentru acea formațiune politică. Acest lucru se poate întâmpla prin diverse metode: fie prin distrugerea buletinelor de vot, fie prin manipularea datelor în sistemele electronice de numărare. În contextul actual al digitalizării, manipularea datelor devine tot mai ușoară pentru cei care au acces la sistemele informatice”. Pe scurt, cine are acces la softul folosit la alegeri, deține controlul întregului proces electoral. Poate înțeleg și cei care încă visează frumos la democrația românească: dacă și-au permis să anuleze ditamai procesul de votare, cât de greu este să manipulezi un software? Iar întrebările pot continua…
◙ Conform DEX-ului, definiția disoluției este: Corupție, decădere, degradare, descompunere, destrămare, dezagregare, dezmăț.
Bogdan A. Păpădie
