În urmă cu 16 ani, după trei luni de coordonare a Cotidianului, am aflat că ziarul nu va mai apărea. A fost un șoc. Am crezut că mă înghite pămîntul. Nu mai erau fonduri. Am plătit din banii mei ultimele apariții pe print pentru ca anul 2009 să se încheie complet. Și, din 2010, am preluat site-ul și mai apoi, după îndelungi amînări, am cumpărat de la o societate de lichidări brandul „Cotidianul”. Cerea pe marcă nu mai puțin de 350.000 de euro. Mi-am propus să-l salvez, să-l relansez, să îl readuc pe linia de plutire, așa cum l-a lăsat Ion Rațiu.
În ce-l privește pe Ion Rațiu, ar trebui să adaug că în 1990 m-a invitat la el, într-o cameră a hotelului Intercontinental, și mi-a propus să facem împreună un ziar. M-a „scris” în caietul lui cu foi mari cu nume și cu dată și a așteptat un răspuns, privindu-mă lung și nerăbdător peste ochelari. I-am spus că îmi pare rău, dar visez la un ziar al meu. Nu a durat mult și…
