În aceste zile, ceea ce se întâmplă la Praid nu mai este doar un simplu accident natural. Prăbușirea masivului de sare, cauzată de infiltrațiile de apă și erodarea structurii subterane, a devenit rapid o radiografie amară a incapacității statului român de a gestiona zonele strategice și de a proteja suveranitatea administrativă într-un teritoriu sensibil din punct de vedere etnic și geopolitic.
Un ONG cu un nume străin… și cu putere locală
Rezervația „Muntele de Sare” — un obiectiv de interes natural, economic și turistic — nu este administrată de statul român, ci de Societatea de Geografie Cholnoky Jenő, un ONG cu denumire maghiară și cu legături evidente cu rețele de finanțare de la Budapesta (prin Fondul Bethlen Gábor).
Custodia a fost acordată în 2011, printr-un ordin semnat de un ministru UDMR (Executivul Emil Boc 2), fără consultări publice, fără transparență, și a fost confirmată printr-o convenție cu Agenția pentru Protecția Mediului Harghita.
De atunci și până astăzi, nicio instituție a statului român nu a realizat un audit tehnic independent asupra stării geologice a zonei sau asupra calității administrării sale. ONG-ul, de altfel, a respins în trecut propuneri de construire a unor diguri de protecție, pe motiv că ar afecta habitatul natural și morfologia zonei.
Când natura avertizează… și politica tace
Dezastrul actual — prăbușirea provocată de infiltrarea apei — era anunțat. Geologi și ecologiști locali au semnalat de ani de zile riscurile majore pentru stabilitatea masivului de sare.
Astăzi, autoritățile române au mobilizat târziu echipe de experți internaționali, prin Mecanismul de Protecție Civilă al UE. Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a recunoscut public că „nimeni nu poate garanta că nu vor mai exista viituri și noi prăbușiri”. Târziu și insuficient, Domnule Ministru!
De partea cealaltă, ONG-ul Cholnoky Jenő păstrează o tăcere inexplicabilă. Nu există, până la această oră, niciun comunicat oficial care să explice ce s-a făcut sau nu pentru prevenirea catastrofei.
Politic și geopolitic: o administrație paralelă?
Reacțiile la criza de la Praid au scos rapid la suprafață și un strat politic mult mai gros decât cel de sare:
- UDMR a lansat platforma ajutapraidul.ro, prezentându-se ca forța care sprijină comunitatea în absența statului.
- Guvernul de la Budapesta, prin vocea lui Gergely Gulyás, a criticat „neglijența uriașă” a autorităților române și a anunțat finanțări și mobilizare de experți ungari pentru intervenție.
- Societatea civilă din România și un segment din media națională vorbesc tot mai apăsat despre un model de „administrație paralelă” în Harghita, unde instituțiile statului român sunt simbolice, iar deciziile reale se iau în rețele politice și culturale legate de Budapesta.
Este o acuzație gravă. Dar din păcate, terenul administrativ slab lăsat de București o face plauzibilă.
Lipsesc dovezile — dar și statul
Nu există, la această oră, dovezi documentate că ONG-ul ar fi acționat cu intenție pentru a produce dezastrul. Nu există documente care să arate o conspirație directă, planificată, în favoarea vreunui proiect iredentist.
Dar există:
- o custodie obținută netransparent,
- o respingere a măsurilor tehnice de protecție,
- un stat absent în audit și control,
- o rețea de influență financiară și culturală activă și bine conectată la Budapesta.
Asta nu mai este doar o temă de geopolitică. Este o lecție dură despre neglijența și complicitatea unor guverne românești succesive, care au preferat să închidă ochii și să lase terenul liber unor structuri externe.
Ce e de făcut?
- Anchetă parlamentară imediată — privind atribuirea custodelui și lipsa auditului tehnic.
- Audit geologic independent, cu publicarea rezultatelor.
- Clarificarea statutului ONG-ului și a surselor de finanțare.
- Reevaluarea cadrului legal privind custodia ariilor protejate în zone strategice — pentru a preveni repetarea unor astfel de situații.
Ultima lecție de la Praid
O mină de sare s-a surpat. Dar de fapt, ceea ce s-a prăbușit sub ochii noștri este încă o dovadă că acolo unde statul se retrage, altcineva umple vidul de putere. Și nu întotdeauna în beneficiul național.
Praid nu este doar o criză locală. Este o rană deschisă în centrul României — și un avertisment politic pe care nu avem voie să îl mai ignorăm. (Foto: psnews.ro)
Carmen Ieremia
