România se confruntă cu o problemă profundă: votul popular, pilonul de bază al democrației, este tot mai des subordonat intereselor unor grupuri de putere. Într-un astfel de context, relevanța voinței cetățenilor exprimată prin vot este redusă la tăcere, înlocuită de influența unor decizii arbitrare și de o propagandă care sfidează însăși esența democrației.
Se știe că, în majoritatea sa, poporul nu poate greși, pentru că interesul general guvernează deciziile sale. Trecerea votului popular în plan secund, prin anularea acestuia sau prin contestarea rezultatelor pe criterii subiective, nu doar că subminează fundamentul democratic, ci creează și o atmosferă de abuz de putere. În loc să protejeze stabilitatea și interesul național, astfel de acțiuni deschid ușa unui val de instabilitate și neîncredere în instituții.
Judecătorii Curții Constituționale, desemnați pe baza unui algoritm politic, se văd adesea depășiți de…
