Teoria istorico-politică atribuie, pe bună dreptate, elitei rolul covârșitor în conducerea societății. Atât din rațiuni de instruire, cât și de mijloace de acțiune. Mai precis, elita este mai educată, dar are adesea și posibilitatea de a exercita puterea, sub diverse forme ale ei. În ultimul secol și jumătate, spațiul românesc s-a mutat dinspre Orient spre Occident, în succesiunile 1848-1859-1866-1878-1918, iar apoi, începând cu finalul epocii interbelice, a „beneficiat” de un lung șir de dictaturi, culminând cu comunismul care ne-a dus spre răsăritul sovietic. După 1989, prin Acordul de la Snagov din 1995, inițiat de Ion Iliescu, elita politică reprezentată de toate partidele a ales calea euro-atlanică a securității și bunăstării, consfințită în 2004, cu aderarea la NATO, și în 2007, prin aderarea la UE. A fost ultimul proiect de țară valid și finalizat.
Ce a urmat? Între 2004 și 2024 am avut 2 președinți populiști,…
