Decizia cancelarului german Olaf Scholz de a respinge tarifele UE pentru vehiculele electrice din China nu a împiedicat ceilalți membri ai Uniunii Europene să voteze în favoarea acestora, evidențiind cum Berlinul divizat se confruntă cu provocări în conducerea politicii UE, scrie Reuters, conform News.ro.
Germania a fost una dintre cele cinci state membre UE care au refuzat aceste tarife, după luni de presiune din partea producătorilor auto locali, care depind de China pentru aproape o treime din vânzările lor, permițând astfel Comisiei Europene să continue cu taxele anti-subvenții până la sfârșitul lunii.
Contrastul cu acum un deceniu este semnificativ. Atunci, un val de apeluri într-un weekend din iulie 2013 între China, cancelarul german de atunci Angela Merkel și Jose Manuel Barroso, președintele Comisiei Europene la acea vreme, a dus la abandonarea propunerii de impunere a tarifelor UE pentru panourile solare. În schimb, s-a ajuns la o înțelegere despre prețurile minime.
Germania este mai divizată ca niciodată
După 16 ani sub conducerea cancelarului Merkel, când industria germană a prosperat și Uniunea Europeană a fost unită, o coaliție formată din trei partide administrează o economie care se află în al doilea an de contracție, punând accent pe politica internă înainte de alegerile federale din 2025.
Diplomații de la Bruxelles s-au arătat exasperați de tensiunile interne din coaliția germană, susținând că acestea subminează influența celei mai mari economii din Europa și unitatea UE.
Bruxelles-ul a promis să continue să caute un compromis privind vehiculele electrice cu Beijingul, dar respingerea de către Germania a slăbit capacitatea de negociere.
”Această divizare între Germania și restul (UE) compromite o parte semnificativă a inițiativei Comisiei: demonstrarea unui front unitar împotriva presiunii externe asupra statelor individuale,” au subliniat analiștii de la Eurointelligence.
Subliniind dezbinarea internă germană, o sursă de rang înalt de la Ministerul de Externe al Germaniei, condus de Partidul Verzilor, a declarat că UE ar trebui să împiedice Beijingul să folosească practici neloiale care afectează piața, insistând asupra necesității de a menține tarifele pe masă.
Federația Industriilor Germane (BDI) a adoptat o poziție moderată, afirmând că dialogul ar trebui să continue, dar că, în general, sprijină protejarea comerțului, cu condiția să fie respectate anumite criterii.
”Relațiile economice strânse cu economia controlată de partidul-stat chinez sunt însoțite de riscuri economice și geopolitice,” se arată într-un comunicat.
Divizarea din Germania nu este un fenomen nou, având în vedere că în ultima perioadă au existat mai multe exemple când Germania nu a fost pe aceeași lungime de undă cu ceilalți membri UE. De exemplu, în martie, blocul a adoptat o lege care obligă companiile să-și auditeze lanțurile de aprovizionare, în ciuda opoziției puternice din partea democraților liberi, pro-business, din Germania.
De asemenea, opoziția guvernului german față de oferta băncii italiene UniCredit pentru o asociere cu Commerzbank a generat frustrare în rândul oficialilor de la Banca Centrală Europeană, care au subliniat sprijinul declarat al Germaniei pentru crearea unei uniuni bancare UE, ce ar putea necesita fuziuni bancare transfrontaliere eficiente.
Un aliat pe care Scholz l-a găsit este Ungaria, adesea izolată, ale cărei politici sunt conduse de prim-ministrul Viktor Orban, care a descris tarifele UE pentru vehiculele electrice din China drept ”o lovitură uriașă” pentru economia europeană și sectorul auto german.
„Germania și industria europeană nu mai pot convinge Comisia să fie rezonabilă. Dar atunci, cine poate?” a scris Orban pe X.
Totuși, Orban este mai degrabă adept al blocării deciziilor decât un lider în formularea politicii UE, și cu siguranță nu este tipul de lider pe care Berlinul l-a reprezentat în favoarea unității europene.
Zach Meyers, director adjunct al Centrului pentru Reformă Europeană, a declarat că disputa privind tarifele a demonstrat că Germania nu mai este lider în politica comercială a UE, iar influența Franței a fost redusă după ce președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, l-a demis pe comisarul francez Thierry Breton, oferind astfel o putere mai mică succesorului său.
În timp ce Germania vizează întărirea relațiilor cu Statele Unite și reducerea dependenței de China, cazul vehiculelor electrice sugerează că, în absența unei direcții puternice din parte franco-germană, Comisia ar putea acționa doar sectorial și ar putea urma regulile comerciale internaționale pentru a asigura sprijinul UE.
Noah Barkin, consilier principal la Rhodium Group, a declarat că, în ciuda reușitei sale referitoare la tarife, Comisia Europeană se va confrunta cu dificultăți în adoptarea unei politici coerente și mai critice față de China fără sprijinul Berlinului.
”Atâta vreme cât prioritățile pe termen scurt vor prevala în Berlin, va fi o provocare pentru Comisie să continue cu noua sa agendă de politică externă,” a concluzionat el.
